“Ce mai citesc astăzi femeile?”
*articolul a fost publicat în nr.2 al Revistei Iuventa, decembrie 2010
Când mi s-a adresat această întrebare, m-am așteptat în primă fază să răspund imediat, concret și în mod obiectiv. Însă, pe cât de simplă este rostirea întrebării, pe atât de dificilă și problematică a fost formularea unui răspuns care să beneficieze de anumite imunități epistemice, să fie corect și posibil de raportat la realitate.
Incapacitatea de a formula un răspuns care să respecte condițiile de mai sus se află într-o relație de directă proporționalitate cu complexitatea femeilor în ceea ce privește alegerile lor și cu longevitatea lecturii în general, în cadrul social.
Punând aceste două elemente cheie în relație, ajungem să opinăm în legătură cu actul lecturării și să reconstruim imagini diafane ale femeilor emancipate, dornice de a-și depăși condiția preconcepută, femeile cultivate, rafinate din Evul Mediu, din Iluminism, din Modernism și Contemporaneitate. Acel „lego, legere” din latină, reflectat ca și concept în realitate, a ajuns să echivaleze cu nevoia și dorința de informare, de explorare a necunoscutului, de dezvoltare personală, de raportare a sinelui în lumea ideatică, de evadare din cotidian în universul paralel al cărții sau cu simpla conștientizare că lumea cărților este una care cucerește un colț din eternitate. Unele femei au găsit în lectură, după cum au recunoscut, o metodă de a împlini un lucru la care bărbații încă visează : acela de a călători în timp. În cărți ele au găsit și știință și emoție și filozofie și idei, sentimente, gânduri care au depășit segmentul temporal al unei clipe prin așternerea lor pe hârtie. Unele femei citesc pentru a se delecta în timpul liber, iar altele fac din lectură o veritabilă artă de a trăi : „În viața mea, verbul a citi a fost mult mai important decât verbul a trăi, atât de important, încât folosind un foarte mic artificiu poetic - mârturisesc că n-aș putea să mă imaginez trăind fără a citi, dar nu mi-ar fi deloc greu să mă închipui citind și după moarte.” (Ana Blandiana în „Autoportret cu palimpsest(1986)”).
Totuși, trecând peste aceste generalități, ce citesc astăzi femeile(femeia-mamă, femeia-soție, femeia-antreprenor, femeia independentă, femeia emancipată, femeia complexă și complicată)? Încercând totuși să dau un răspuns mai puțin afectat de subiectivism și ancorat în realitate, am lecturat gândurile și părerile expuse de femei pe forumuri și pe diferite portaluri și rezultatele unor studii privind topul celor mai citite cărți de femei.
Când mi s-a adresat această întrebare, m-am așteptat în primă fază să răspund imediat, concret și în mod obiectiv. Însă, pe cât de simplă este rostirea întrebării, pe atât de dificilă și problematică a fost formularea unui răspuns care să beneficieze de anumite imunități epistemice, să fie corect și posibil de raportat la realitate.
Incapacitatea de a formula un răspuns care să respecte condițiile de mai sus se află într-o relație de directă proporționalitate cu complexitatea femeilor în ceea ce privește alegerile lor și cu longevitatea lecturii în general, în cadrul social.
Punând aceste două elemente cheie în relație, ajungem să opinăm în legătură cu actul lecturării și să reconstruim imagini diafane ale femeilor emancipate, dornice de a-și depăși condiția preconcepută, femeile cultivate, rafinate din Evul Mediu, din Iluminism, din Modernism și Contemporaneitate. Acel „lego, legere” din latină, reflectat ca și concept în realitate, a ajuns să echivaleze cu nevoia și dorința de informare, de explorare a necunoscutului, de dezvoltare personală, de raportare a sinelui în lumea ideatică, de evadare din cotidian în universul paralel al cărții sau cu simpla conștientizare că lumea cărților este una care cucerește un colț din eternitate. Unele femei au găsit în lectură, după cum au recunoscut, o metodă de a împlini un lucru la care bărbații încă visează : acela de a călători în timp. În cărți ele au găsit și știință și emoție și filozofie și idei, sentimente, gânduri care au depășit segmentul temporal al unei clipe prin așternerea lor pe hârtie. Unele femei citesc pentru a se delecta în timpul liber, iar altele fac din lectură o veritabilă artă de a trăi : „În viața mea, verbul a citi a fost mult mai important decât verbul a trăi, atât de important, încât folosind un foarte mic artificiu poetic - mârturisesc că n-aș putea să mă imaginez trăind fără a citi, dar nu mi-ar fi deloc greu să mă închipui citind și după moarte.” (Ana Blandiana în „Autoportret cu palimpsest(1986)”).
Totuși, trecând peste aceste generalități, ce citesc astăzi femeile(femeia-mamă, femeia-soție, femeia-antreprenor, femeia independentă, femeia emancipată, femeia complexă și complicată)? Încercând totuși să dau un răspuns mai puțin afectat de subiectivism și ancorat în realitate, am lecturat gândurile și părerile expuse de femei pe forumuri și pe diferite portaluri și rezultatele unor studii privind topul celor mai citite cărți de femei.
Cum mă și așteptam , amidentificat o mare diversitate în preferințele cititorilor, după cum este prezentată o statistică a celor mai bune cărți citite, realizată de revista Newsweek:
1. Război și Pace (Tolstoi)
2. 1984 (George Orwell)
3. Ulysses (James Joyce)
4. Lolita (Nabokov)
5. The Sound and the Fury (William Faulkner)
6. Invisible Man (Ralph Ellison)
7. To the Lighthouse (Virginia Woolf)
8. Iliada și Odiseea (Homer)
9. Mândrie și Prejudecată (Jane Austin)
10. Divina comedie (Dante Alighieri)
Diversitatea pe care o menționasem este întreținută și de topul prezentat pe http://www.time.com/time/
1. Anna Karenina - Lev Tolstoi
2. Madame Bovary - Gustave Flaubert
3. War and Peace - Lev Tolstoi
4. Lolita - Vladimir Nabokov
5. The Adventures of Huckleberry Finn – Mark Twain
6. Hamlet - William Shakespeare
7. The Great Gatsby – F. Scott Fitzgerald
8. In Search of Lost Time - Marcel Proust
9. The Stories of Anton Chekhov - Anton Chekhov
10. Middlemarch - George Eliot.
Analizând și alte topuri, www.bookstove.com , remarc că Lev Tolstoi, Feodor Dostoievski, William Shakespeare, Charles Dickens, Rabindranath Tagore, Patrick White, Gustave Flaubert, Miguel de Cervantes, Gabriel Garcia Marquez și Margaret Atwood sunt cei mai citiți creatori de literatură din toate timpurile.
Restrângând totuși aria cititorilor și raportându-ne la spațiul mioritic actual, iau în considerare studiul realizat de Mediafax în legătură cu preferințele de lectură ale femeilor de astăzi. Astfel, în 2009, cele mai căutate titluri româneşti au fost jurnalele, iar cele mai
cumpărate cărţi străine au fost, preponderent, traducerile din clasicii literaturii universale.
1. Război și Pace (Tolstoi)
2. 1984 (George Orwell)
3. Ulysses (James Joyce)
4. Lolita (Nabokov)
5. The Sound and the Fury (William Faulkner)
6. Invisible Man (Ralph Ellison)
7. To the Lighthouse (Virginia Woolf)
8. Iliada și Odiseea (Homer)
9. Mândrie și Prejudecată (Jane Austin)
10. Divina comedie (Dante Alighieri)
Diversitatea pe care o menționasem este întreținută și de topul prezentat pe http://www.time.com/time/
1. Anna Karenina - Lev Tolstoi
2. Madame Bovary - Gustave Flaubert
3. War and Peace - Lev Tolstoi
4. Lolita - Vladimir Nabokov
5. The Adventures of Huckleberry Finn – Mark Twain
6. Hamlet - William Shakespeare
7. The Great Gatsby – F. Scott Fitzgerald
8. In Search of Lost Time - Marcel Proust
9. The Stories of Anton Chekhov - Anton Chekhov
10. Middlemarch - George Eliot.
Analizând și alte topuri, www.bookstove.com , remarc că Lev Tolstoi, Feodor Dostoievski, William Shakespeare, Charles Dickens, Rabindranath Tagore, Patrick White, Gustave Flaubert, Miguel de Cervantes, Gabriel Garcia Marquez și Margaret Atwood sunt cei mai citiți creatori de literatură din toate timpurile.
Restrângând totuși aria cititorilor și raportându-ne la spațiul mioritic actual, iau în considerare studiul realizat de Mediafax în legătură cu preferințele de lectură ale femeilor de astăzi. Astfel, în 2009, cele mai căutate titluri româneşti au fost jurnalele, iar cele mai
cumpărate cărţi străine au fost, preponderent, traducerile din clasicii literaturii universale.
Dacă partea a doua a concluziei studiului este demonstrată și de celelalte topuri prezentate mai sus, prima parte relevă o acută nevoie a femeilor de complicitate , de subiectivitate și de dialogare –presupusă - cu autorul unei cărți , de unde și preferința lor pentru jurnale. De altfel, jurnalul în sine constituie o invitație în sufletul autorului-personaj, adresată lectorului, întărește triada creator-carte-naratar, cere încredere, empatie și poate prietenie, iar aceste ingrediente sunt cele care ajung să tranforme autorul într-un model pentru femeia care crede ceea ce citește. Aceasta este una dintre explicațiile pentru care volumele cu tentă autobiografică "Nişte răspunsuri" de Mihaela Rădulescu şi "Jurnal" de Oana Pellea au fost cele mai cumpărate cărţi la editurile Polirom, respectiv Humanitas. Tot potrivit studiului Mediafax, cei mai vânduţi autori în anul 2009 la Curtea Veche Publishing sunt Eckhart Tolle, cu volumele "Un pământ nou" şi "Puterea prezentului", şi maestrul bucătar Jamie Oliver, cu tratatele sale gastronomice "Acasă la Jamie", "Cu Jamie în Italia", "Să gătim cu Jamie" şi "La masă cu Jamie". În fruntea topului Humanitas Fiction se clasează volumul "Încă de pe atunci vulpea era vânătorul" de Herta Muller și tot La Humanitas, după "Jurnalul" Oanei Pellea, în topul vânzărilor pe 2009, s-a clasat "Învingătorul este întotdeauna singur" de Paulo Coelho şi "Amintiri şi poveşti mai deocheate" de Neagu Djuvara.
Aceste exemple susțin premisa diversității în preferințele de lecturare ale femeilor – care se mulează peste realitatea contextului social actual- femeia emancipată, independentă, dar fără a-și pierde din emotivitate, din nevoia de protecție și înțelegere, din pasiunea pentru inovație etc.- și vin în completarea faptului că, din punct de vedere al cititului, ne aflăm într-o „epocă” a revistelor de modă, de frumusețe, de îngrijire, a revistelor care oferă o multitudine de rețete de perfecțiune, sfaturi, cu titluri atractive , promițătoare , utopice, ce țin mai mult de incredibil .
Aceste exemple susțin premisa diversității în preferințele de lecturare ale femeilor – care se mulează peste realitatea contextului social actual- femeia emancipată, independentă, dar fără a-și pierde din emotivitate, din nevoia de protecție și înțelegere, din pasiunea pentru inovație etc.- și vin în completarea faptului că, din punct de vedere al cititului, ne aflăm într-o „epocă” a revistelor de modă, de frumusețe, de îngrijire, a revistelor care oferă o multitudine de rețete de perfecțiune, sfaturi, cu titluri atractive , promițătoare , utopice, ce țin mai mult de incredibil .
Astfel, ce citesc femeile astăzi? Cuvântul de ordine este „diversitate” , dar fără a exlude totuși o unitate de opinie, o tendință , o modă în planul lecturii. Femeile de astăzi nu mai sunt în totalitate domnițele de acum câteva secole abia pornite pe drumul emancipării, al libertății de gândire și de opinie, însă lectura încă ocupă un loc destul de important în petrecerea timpului.Ca să verificați validitatea raționamentului meu, vă invit să răspundeți la următoarea întrebare : „Câte dintre femeile de astăzi scriu la secțiunea „hobby” lectura?”
Răspuns: Majoritatea.
Răspuns: Majoritatea.
